Viata merge inainte cu sau fara prea multe cuvinte !

Daca am simtit, am spus, am vorbit, am transmis, am mangaiat. Insa, ceea ce am invatat in ultimele saptamani, e ca nu trebuie să crezi tot ce auzi, să faci tot ce poţi, să spui tot ce ştii, să dai tot ce ai. Trebuie sa TACI. Sa nu spui nimic persoanelor care vor sa stea langa tine. Sa nu iti povestesti viata, sa nu-ti expui tragediile si dramele, sa nu te plangi. Trebuie sa afisezi zambete calde, urmate de saruturi parfumate.  Nu mai poti fi tu, in lumea asta! Esti Tu si Tu. Doi Tu! Unul pentru tine, unul pentru ceilalti!

Daca vor fi persoane care vor sa-l vada si pe Tu-ul tau, iti vei da seama, si vei decide, daca merita sa-l cunoasca . Pana atunci fii Tu si Tu. Pe Tu-ul tau tine-l ascuns. El poate fi ranit. Ai grija de el. Nu-l arata tuturor!  Nu vorbi despre el! Viata merge inainte cu sau fara prea multe cuvinte !

Fuck It

Investim timp si sentimente in oamenii din jurul nostru si ajungem la un moment dat sa ne dam seama ca a fost in zadar. Ajungem sa ne dam seama ca traim printre straini. Ca oamenii pe care credeam ca ii cunoastem, de fapt, sunt altfel decat cum ii stiam noi.
Urasc sa ma dau batuta, dar in cazul unor persoane cred ca cel mai bine e sa iei distanta. Pentru ca cine te vrea in viata lui va gasi el insusi o modalitate pentru ca tu sa faci parte din ea.

Momente de viata

El problema

 El problema no es tu ausencia. El problema es que te espero El problema no es problema El problema es que me duele El problema no es que mientas El problema es que te creo. El problema no es que juegues El problema es que es conmigo El problema no es quererte Es que tu no sientas lo mismo.
Y como deshacerme de ti si no te tengo? Como alejarme de ti si estas tan lejos?

El problema no es que digas. El problema es lo que callas.

http://www.youtube.com/watch?v=J5AkDuZGghQ

Drum spre dezamăgire

Dezamagirea nu-i un simplu cuvânt. Este un sentiment cu o încărcătură emotională care apăsă foarte mult pe suflet...Cand esti dezamăgit, înseamnă că toate visurile tale au fost spulberate. Toate asteptările de la ceva sau cineva pentru care tu investisei, timp şi mai ales suflet, s-au arătat a fi doar iluzii. Nu există ideal, nu există perfectiune, există doar speranţă şi încredere ca va fi...macar bine. Pleci la drum alături de cineva, cu un bagaj de voinţă, fidelitate, încredere, speranţă, visuri. Primii paşi de afectiune, bucurie, dorinţă, îţi sunt urmaţi de partenerul de drum, ceea ce-ti dă încrederea, ca ţinta voastră e aceeaşi. Orb de fericire, orb de iubire si afectiune, privesti doar inainte si doar la relatia dintre voi. Insa, parca dintr-o data, bagajul incepe sa piarda din greutate. Ignori. Din ce in ce mai mult,  devine mai usor. Atunci, iti iei privirea dinainte, si o tintesti catre bagaj. Prea tarziu! Mai era plin doar pe jumatate. Jumatatea ta! Cealalta se pierduse de mult pe drum. Atunci, esti dezamagit de tine! Cum??? Ai pierdut incet, incet pe drum jumatatea lui, si tot inainte ai privit? Ce-a fost in mintea ta? Daca reuseai sa sa aduni din timp firimiturile ce cadeau, poate ca bagajul si acum era plin.... Nu te certa doar pe tine! Cearta-l si pe el! El arunca din bagaj putin cate putin, fara ca tie sa-ti spuna. Un cuvant, macar un cuvant! De ce nu a spus? Parca asa ati pornit la drum, comunicand si avand incredere unul in celalalt, in voi. Tu n-ai simtit cum bagajul devine usor, pentru priveai catre ideal. Dar el? De ce n-a spus:  Il cari degeaba. Opreste-te, ai ramas doar tu! Eu mi-am gasit alt drum. De ce te-a lasat sa traiesti in iluzie? De ce? De ce? De ce? O intrebare care poate niciodata nu va primi raspuns. Ramai uimit si  dezamagit la jumatatea drumului. Incotro sa privesti acum? Raspuns : Tot inainte, dar niciodata pe un asemenea drum! 

Este trist sa vezi cat de mult pot insela aparentele si cat de mult te poti insela in privinta unui om... nu am cuvinte!